Aventuri in tara noastra mare si frumoasa, care din pacate este locuita…

Dragi cititori,

Am revenit de curand dintr-o calatorie mai lunga (calatoresc destul de mult prin tara in special) si vreau sa va impartasesc cateva lucruri (pentru ca peisajele extraordinare nu le pot descrie in cuvinte si poate nici nu as avea expresivitatea necesara, nefiind deprins cu intelepciunea maestrilor plastici).

Mai tot timpul auzim ca oamenii care pleaca prin alte tari se intorc si ne povestesc ce bine este acolo, ce servicii extraordinare etc iar la noi “plangerea si scrasnirea dintilor”. Eu pot sa spun ca am fost prin ceva tari straine si destul de mult prin tara, si lucrurile nu stau mereu asa. Exista multe locuri si locatii unde putem beneficia de conditii si servicii foarte bune, de personal experimentat sau cel putin binevoitor si care incearca sa evolueze si ca ar trebui sa ne uitam mai mult la noi inainte de a face pe “specialistii” si criticii.

Si ca sa va dau un exemplu, o sa va povestesc pe scurt o intamplare pe care am trait-o zilele trecute, care sper macar sa va trezeasca atentia si sa va faca sa ganditi de doua ori inainte sa judecati.

La complexul turistic la care am stat, desi sunt mai multe vile/hoteluri exista o singura receptie, cu personal “simpatic” si “calduros”, poate nu foarte specializat sau profesionist, dar cu siguranta cu enorm de multa rabdare. De ce? Pentru ca vine la receptie un “ciumpalac” cu “treiling” si comportament de “peisan” care si-a vandut caruta, caii si vreo doua hectare de pamant ca sa isi ia jeep bengos sa moara tot satul cand o sa claxoneze sa se dea orataniile de pe ulita din fata lui. Omul nostru, om din popor, se uita smenareste la panoul cu cele multe locatii din complex si lista de preturi pe fiecare tip de camera din fiecare cladire si dupa minute vine intrebarea de 100 de puncte (calculate la un IQ pe minus!!!) “Buna ziua, cat e camera la dumneavoastra!?”… Saraca receptionista raspunde dragut ca nu mai are decat un singur tip de camera intr-o singura locatie la pretul X. Romanul nostru perseverent insista: “Dar camera in locatia Y la ce pret e, ca vrea si el o camera pentru 2 nopti?”… Din nou receptionara ii explica ca pretul este cel de pe panoul abia vizionat de client (probabil saraca a uitat sa il intrebe daca stie sa citeasca sau se uita ca ii placeau desenele alea reprezentate de cifre si litere, crezand ca e vre-un tablou de Spicasso sau VanGoage ala barosanul) dar ca nu are decat un singur tip de camera in locatia Y. … “Dar totusi o camera in locatia Z nu aveti, ca nu vreau decat una pentru 2 nopti…?!” Deci, judecati voi care e problema… oare receptionara nu s-a exprimat clar si serviciile sunt de xxxxx, sau omul ala era chiar dobitoc! Si din pacate nu este singura persoana pe parcursul celor 6-7 zile asistand la foarte multe discutii de acest tip care incep sa ma faca sa ma gandesc din ce in ce mai mult la povestea sectei scientologilor (adept fiind si Tom Cruise) sau cel putin la ideea ca sigur ne tragem dintr-o specie de alieni care saracii daca au vazut cum e iesit experimentul lor de a ne crea ca indivizi, natie, nu stiau pe unde sa fuga mai repede.

Daca aveti povestiri asemanatoare din alte tari, va rog sa le impartasiti cititorilor nostri si desigur mie, sa ne mai consolam si noi un pic ca nu suntem singura natie care am ajuns in halul asta.

O zi buna tuturor, oriunde v-ati afla…